i n s t a n t a n e u 

mâine se sprijină pe azi pozând pentru fotografia lui poimâine,

dimineaţa se ţine de burtă şi râde în hohote,

amiaza râde cu gura până la urechi,

în timp ce seara zâmbeşte rezervat,

aproape imperceptibil,

un înger apasă la infinit declanşatorul

cât Dumnezeu nici nu a clipit.